Gramada de bobi

Incep cu sfarsitul. Caci finalul conteaza. Cuprinsul e umplutura. Si te rog. Sa fii cumpatat. Uneori e bine sa zambeasca si altii. Te rog sa faci mai putine calcule. Uneori, cifrele nu aduna gandurile faurite. Te rog sa nu mai pleci. Uneori, despartirile nu sunt dulci tristeti. Te rog sa te rogi. Uneori, minunile nu au nevoie de cereri scrise. Te rog sa fii mai bun. Uneori si satisfactia raului devine banala. Te rog sa nu ascunzi. Uneori, misterele nu au niciun farmec daca nu sunt dezlegate. Read the rest of this entry »

Nu stiu daca ai pus boabe la incoltit. Ar mai fi timp. Nu stiu ce cadou sa iti asez sub brad. Nu stiu daca ai impodobit un brad. Recolta mea a fost bogata. Asa ca, iti daruiesc eu un bob. Sau mai multi. Cati ai nevoie. Un bob de bucurie, un bob de nadejde, un bob de prietenie, un bob de ce-ti lipseste tie. Din imensul camp pe care l-am cultivat cu grija. Poate peste an ai trimis 3847 de mailuri, ai rostit 843495 de vorbe, ai deschis usa 129 de persoane, ai desigilat 44 de plicuri, ai vorbit la telefon 6303 de ore. Nu toate mailurile au fost felicitari, probabil nu toate vorbele au fost vesti bune. Sigur, nu toate persoanele de la usa iti sunt prietene, nu toate plicurile au ascuns scrisori de dor, nu toate telefoanele au fost o placere. Read the rest of this entry »

Mi-e somn de dor, mi-e dor de maine. Mi-e rau de adancime, mi-e adanc de imposibilul promis. Mi-e gratios de pofta, mi-e pofta de o capsula cu apa. Mi-e halucinant de cunoscut, mi-e cunoscut de destin. Mi-e indiferent de efect, mi-e efectiv credinta. Mi-e totuna socoteala, mi-e socoteala de talcurile ghicitorii. Mi-e drag de salvare, mi-e salvare trombonul neimpotrivirii. Mi-e aproape ziua in minte, mi-e ziua stoarcerea stelelor de zarul fericirii. Mi-e ratacire de strazi fara nume, mi-e nume comun bulevardul tau. Mi-e lene de atasare, mi-e atasare de existenta altei optiuni. Mi-e exclus de neputinta, mi-e neputinta fara teoremele nedemonstrate. Mi-e incompatibil experimentul naturii, mi-e experimental egal cu zero, ecosistemul din care lipsesti. Mi-e ilegal de nevoie absolutul zamislit in tine, mi-e absolut ilegal sa n-am nevoie de tot ce-ai procreat prin mine.   

Ce eleganti si ce galanti am fi daca ne-am invesmanta cu o femeie. Atat de femeie! Cu o femeie care sa fie femeie pana la ferecarea icoanelor. Si o femeie care sa ne imbrace ca o placenta, in razboiul cu barbatia. Atat de femeie incat sa se poarte ca un scutec mai apoi. Prin care scaparile sa n-aiba izbanda. Ce eleganti si galanti am fi! Daca am adormi pe o femeie. Femeie pana la ultimul fir de par rasucit pe gulerul impecabil. Atat de femeie incat diamantele sa para o cheltuiala de prisos. Read the rest of this entry »

Tin mainile inchinate la spate. La adapostul lor, sta clinchet de copotei pitici. Te colind. Iti cant la poarta iernii. Uitata de zapada. Chiar de esti mai sarac ca niciodata, te colind. Iti canta belsugul meu. Din plamani curati, fermecati de vocea unui pahar cristalin. Te colind la rand cu toate zilele ramase, la coada tuturor noptilor arse. Read the rest of this entry »

Cred ca ne nastem birjari. Si manam, priceput sau nu, o caruta. In care pregatim de plecare toate catrafusele ce se iau intr-o calatorie. Intr-o teleguta, cu nod pe mijloc chitim visele. Comandam inorogilor sa prinda aripi. Ca hartoapele sa nu ne manie, indeajuns sa folosim biciul. Read the rest of this entry »

Am doi bocanci si mult curaj. Asta nu ma opreste sa intru cu rapidul in vietile de langa. Spre deosebire de tine, ii las mereu la usa. Stangul nedespartit de dreptul. Lasa-ti si tu ghetele la usa.  Niciodata nu se stie daca in ele nu-si face casa vreun miracol. Read the rest of this entry »

Un pic de iarna. Atat am putut atinge cu talpa dezbracata. Si atata iarna am reusit sa cuprind in doua palme. Si am ales palmele lui, ca sa fie mai mari. M-am jucat putin pe-afara cu debutul timid al lui decembrie. Pentru o clipa si cam cat bate ea, mi-a parut ca pasesc sigura, nu singura. Read the rest of this entry »

Purtam in suflete o vina. O zi sau poate toata viata. Adunam in noi si caram ca niste hamali, vinile. Vinile pe care nu le recunoastem. Vinile puse in carca de altii, vinile pe care le adoptam spre a proteja. Oriunde am merge, embrionul unei vini e prins undeva, pe “o mucoasa” a inimii. Read the rest of this entry »

Sunt un roman. Doar unul din Romania. Ma recunosc din puterea dacilor, din navala romanilor. Am mii de ani in urma si niciun semn pe mine. Sunt un roman. Si am fost oriunde m-am dus. Din crestetul capului, pana in varful picioarelor. Sunt doar un pas din cele 21,5 milioane de pasi care se fac in fiecare dimineata. Cunosc multi romani. Pe aceia ce s-au inradacinat de foame pe hartile straine. Pe aceia ce nu s-au mai intors. Pe aceia care rup soselele de sarbatori, cu sufletul la familie. Sunt un pui de roman. Ca mii de pui ce au intregit tarisoara. Sunt parte din romanul unit. Tu esti hora nerupta, mainile cu bataturi ce flutura un steag al libertatii. Sau al mandriei. Sunt neajunsul din roman. Care da cu basca de pamant. Si care o face de oaie adesea. Sunt imaginatia din roman. Si cred in albastrul infinit, galbenul posesiv si rosul impulsiv. Sunt una dintre infrangerile nationale. Si frica celui mai sarac, pentru ziua ce va sa vina. Sunt vorba lunga. Sunt unul dintre romanii care am nascut un alt pui de Romania. Sunt un roman. Unul care poarta revolutia in piept. Si care nu uita ca gust acest decembrie, pentru acel decembrie in care prietenii mei au murit. In public. Sunt unul dintre romanii care crede ca Marea Neagra nu-i asa de rea. N-are ea vina ca scalda oamenii ce-si incalca valorile. Sunt un roman. Si tot sper ca mi-o fi bine. Ca galbenii termina razboiul, ca cei portocalii nu mai fura, ca rosii nu mai mint. Ca restul nu conteaza. Sunt un roman.  Doar unul dintre mii si mii care-si urla indignarea la cozi. Sunt un roman. Pentru care painea mea de grau nu e nicaieri mai buna ca pe masa de acasa. Sunt parte din tristetea romanilor. Aceia care de 1 decembrie nu se pot bucura de atentie. Pentru ca Ziua mondiala de lupta anti HIV -SIDA nu e sarbatoare nationala. Sunt un roman. Care nu stie Crezul intreg, dar care se roaga la biserica. Sunt un pui de Romania. Si cresc in tara mea. Cresc vazand soldatii cazuti la datorie. Cresc cand aud dulcea limba latina, cresc cand recitesc paginile de istorie. Sunt un pui de Romania. Din Romania mea. Si azi e ziua ei. Read the rest of this entry »