Gramada de bobi

N-ai sa-ti gasesti niciodata sfarsitul intr-o carte. Nu ai cum sa te pierzi. Pentru ca esti suficient de destept sa plantezi un semn.Poate, sa lasi o cicatrice fileu, neindestulat fiind. Dar poti simti incarcerarea. Cand esti in litigiu cu restul cuvintelor. Cu restul tipariturilor, nevandute din anticariatul volumelor de iubire. Read the rest of this entry »

Sabiile neascutite nu ajuta scutul. Pieptul dezvelit nu se-afunda-n branza. Se vâra intr-o furtuna. Hartuim nedreptatea, sagetand pacea. Ca niste Cupidoni stangaci, capturati prin lupta sustinuta, asistata. Dintr-o luntre in alt val, nu mai stim razboiul cui il purtam. De se moare, de ne doare, de se uita, de se tanguie vreo mama.  Read the rest of this entry »

Punem sufletele pe mese rotunde. Le servim din farfurii adanci. Sperand ca nu o sa mai fie sorbite sau furate de cei cu chef de joaca. Dar le pierdem, le cautam. Cand sunt inapoiate, le regasim schimbate si noi. Educate de hotii pe care inca ii mai iubim. Increderea nu se castiga de la distanta. Dar acceptam si-un rasad de-al ei. Am vrea sa preferam sinceritatea care pisca, decat minciuna ce nu se vindeca. Dar nu ne iese intotdeauna. Read the rest of this entry »

Am renuntat sa te caut in buzunare. Pentru ca dragostea, nu e o jucarie facuta dintr-un dreptunghi de hartie. Dar poate fi desenul scheletic, fixat in piuneze. Fantastic doar in bataia vantului, biruind raul. Am renuntat sa te mai caut in genti. Pentru ca dragostea nu e o pereche de bermude, sifonata de nepurtare. Te caut insa pe sub straie. Sperand adesea ca acolo gasesc omul gol, golut. Zmeul focos si aprig, cetatea nedaramata. Read the rest of this entry »

Dintr-un cer cu cearcane, picam multi. Nu ne numim nici ingeri, nici demoni. Ne mai stie doar pamantul setuit. Si sortile ravasite care ne sorb vlaga dintr-un blid ciuruit de amintiri nedigerate. Incasam dragastos papara iubirilor remunerate. La indemnul irezistibil al rabdarilor  macinate, ne incalzim de suflete trufase. Gogosi cu miere, cu inimi desertuite. Read the rest of this entry »

Doua maini. Doar atatea avem ca sa cuprindem un hotar. Unul stiut si altul necunoscut. Le vad cutreierate de sapaturile destinului. Cai intortocheate, crestate de ani. Scobite senzual de un cifru fortificat. Batatorit si pus la suflet de un vis contrafacut. Mainile isi fauresc juraminte. Mainile, indragostite se ating usor si repetat. Doar pentru a-si incredinta forma. Pentru a bajbai sarutul, pe care nu-l pot vedea. Pentru a se convinge ca exista pulsul ori masura intuita. Read the rest of this entry »

Aduce la chip cu o curtezana. Invaluita si predata in acelasi timp. Ramane perechea ideala a soarelui. Femeia impresurata de stelele ghemuite. Atat de canonita sa asfinteasca in zori, doar ca jumatatea-i sa rasara. Sapte vieti de-ar fi plina, transa tristetii i-ar potoli doar umbra rasfranta. Lumina indecisa, strangulata, cat sa nu rapeasca alta jumatate de cer. Daca in viata om pe om se asteapta, inseamna ca Luna inca atipeste in pragul nuntii biciute de amanare. Read the rest of this entry »

Concursul Bobistea cu premii are un prim castigator. Se numeste Mowgli si m-a impresionat. Prin simplitatea cuvintelor, prin seninatatea exprimarii. Prin fidelitatea neatinsa de timp sau spatiu. De data aceasta, cadoul special va merge spre Cernavoda. Aproape de marea, pe care o iubesc. M-am gandit la o noua tema pentru luna aceasta. Fara doar si poate, pe martie il dedicam primaverii. Si femeii. Vorbeste-mi despre femei. Despre cum le vezi tu, despre cum te completeaza. Despre ce inseamna una pentru tine, despre viata fara ea. Pe 1 aprilie, fara pacaleala, voi desemna noul premiant. Care nu va fi neaparat o femeie si in niciun caz un misogin J De data aceasta, ramane valabila adresa de mail andreea@andreeacaprescu.net. Puteti comenta si aici opiniile voastre. Va doresc succes si…inspiratie.

Primavara tuturor verilor din tine s-a intors acasa. Imbietoare si frageda ca un fir nepieptanat de iarba. Rostogol pe intaia raza de soare, ma prefac in lacramioare, ghiocei si branduse si toporasi. Si ies din sera visarii, ca sa imbuc zambile cu lacrimi in ochi. Si lalele care se uita indragostite la bolta eliberata de norii izgoniti intr-o lunga vacanta. Read the rest of this entry »