Gramada de bobi

Stii, miracolele se nasc atunci cand ti le doresti foarte tare. Cand un drum, oricat de lung sau pietros pare un fulg incoltit pe amorteala unui clopotel dezvelit. Cand noi, niste bolovani certati zi de zi, ne simtim pret de o clipa pietroaie. Cu care nimeni nu trebuie sa se cazneasca. Miracolele iau chip cand le asteptam mai nerabdatori. Si cand promitem ca in schimbul lor, nu vom mai cere niciodata, nimic, nimanui. Cand alergand mai hotarati ca alta data, reusim in sfarsit sa batem cu piciorul restul secundelor care mor de curiozitate. Miracolele sunt cele pe care le vei gasi mereu acasa, dar pe care niciodata nu le vei putea lua cu tine. Sunt cele care te ingheata intr-o zapada iscata din senin, dar a caror caldura te mangaie pe gat. Miracolele sunt intotdeauna cele pentru care nu trebuie sa te intorci cu fata. Fiindca ele te vor cuprinde pe de-a intregul, atunci cand esti intors cu spatele. Read the rest of this entry »

Nu-ti cumpara o masina. Joci destul rolul ei. Suficient cat, ajuns pe buza rezervorului, sa te simti o bucata nedivizata la o impartire. Caci, candva, se termina si zilele baronilor de catifea. Si cand zgomotul lumii zgarie timpanele de sticla, ne raman doar urmele. Ramasitele dintr-un tot neinapoiat, repezisuri tiparite din urmarirea timpului. Dezarmat de zabovire, de abateri sau reorientari. Read the rest of this entry »