Gramada de bobi
Loading ...Time over me
Special post GDB 2 ani
Implineste doi ani de cand i-am facut cunostinta cu lumea de departe. Are varsta primei incercari de a-mi strange copilul in brate. Si l-am culcat pe bratele tiparului, in timp ce imi leganam odorul pe picioare. N-am ales intamplator privirea. E cea rupta din mine, cea care te simte si te descoase, ori de cate ori dai pe aici. E cea care te-a urmarit indelung, fara a te eticheta. Fara a te intreba ce greseli ai facut sau pe ale cui le platesti. E ziua sufletului meu care se imbata ca existi. E ziua in care flamanzeste mai putin dupa dragoste. Pentru ca, tragand linie, nu va face bilantul, ci va lua startul.
Spre alte campuri necultivate, spre alti ochi straini, spre alte cutii ce-au exilat copiii din oameni. E ziua in care, dupa atata munca, nu vad nicio basica in palma. Doar niste colturi crude, prelungite bobilor. Hidratati de naduful care m-a ajutat sa nu uit ca sunt calda. Ca atunci cand sunt strigata, ceruta, impartita. E ziua in care imi amintesc ca nimeni nu spune La revedere cand pleaca de aici. Dar e ziua in care as vrea sa ne trezim in acelasi pat cu frunze. O singura zi dintr-un an, dintr-o viata. In care pijamalele ce oblojesc literele şi casa de turta dulce ce ti-am varuit-o cu neaua gandurilor bune, sa nu-ti stranga marimile. Nu ma tem de ce nu stiu ca trebuie sa ma tem. Ma tem de ce am crezut ca nu trebuie sa ma tem si a durut. Azi, ma tem mai putin ca nu ma cunosti, ma tem mai putin ca nu ai sa revii. Ma tem si mai putin ca o sa pasesti incaltat, ma tem de o mie de ori mai putin ca nu o sa fiu o gazda buna. Pentru ca te iubesc atat de tare asa cum iubesc reintoarcerile tale. Asa cum iubesc urmele vizitelor. Asa cum imi iubesc incercarea de a te pastra acasa. Niciodat nu am stat departe de tine. Pentru ca m-ai surprins, m-ai incurajat si mi-ai muncit increderea. Spune-mi ca esti sănătos! Ca viata ta, desi nu s-a lungit, s-a arcuit ca un zambet. Ca grijilor tale, desi nu au disparut, le-ai desenat mustati. Ca nereusitele tale, desi te apasa, erau de fapt niste realizari mai mici. E o zi in care ar trebui sa ma imbrac elegant. Si sa ma apropii de cer, suindu-ma pe tocuri cui. Si sa ciocnesc pentru ca nu mi-ai mototolit sufletul. Dar cum bolta e departe, cum tocurile imi dau dureri, am sa iti multumesc aici, unde ne-am cunoscut prima oara. Imi doresc sa-ti arunc in viata macar un bob. Care imi umple acum ochii cu lacrimi blande, de bucuria faptului ca a mea casa n-are usi, ceasuri sau parcari. Ca e saraca si niciodata primavara, insa a mea. Dar care e atat de plina, imbobocita de-o gramada neasteptata. Azi e ziua sufletului meu. E ziua celui mai elastic bob.
9 Comentarii la “Ziua de nastere a sufletului meu”
Lasati un comentariu
modul sau forma de exprimare, independent de valoarea si destinatia lor. Prin urmare, toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor si drepturile conexe. Preluarea integrala sau partiala si publicarea lor fara acordul autorului este interzisa. Punerea la dispozitia publicului,
inclusiv prin internet sau prin alte retele de calculatoare, fara consimtamantul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe
ori de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, intra sub incidenta art. 139, indice 8 si constituie infractiune.
6 februarie 2010 at 00:21
!
6 februarie 2010 at 08:46
draga andreea sa-ti triasca,,copilul”si sa creasca mare,hranindu-se cu trairile sufletului tau minunat.Sa gasesti multa dragoste si mult frumos de pus in locul a ceea ce daruiesti..si zambet..care sa faca soarele sa rasara…ai un blog minunat…
6 februarie 2010 at 16:39
La multi, muuuuulti ani!!!
6 februarie 2010 at 16:55
La multi ani fetitei si multa sanatate!
Copiii sunt poate cel mai frumos dar din viata, momentul in care constientizam ce valoare avem: aceea de a fi impreuna-creatori cu Dumnezeu. Copilul este trup din trupul parintelui si suflet din sufletul lui, si de aceea legatura filiala este de cele mai multe ori mai presus de ratiune. Oricum, mama este cel mai aproape de copil inca de la zamislire. Cred ca maternitatea este cel mai frumos atribut al femeii si singurul prin care aceasta se maturizeaza. Felicitari pentru un copil asa frumos!
6 februarie 2010 at 17:05
Multumesc tuturor pentru cuvintele frumoase. Alexandra va multumeste si ea, in limbajul specific
Numai ca azi, alaturi de mine sarbatoreste 2 ani de GDB. Desigur, la doar cateva saptamani de cand a daramat propriul tort cu cele 2 lumanarici.
6 februarie 2010 at 21:02
” Ca viata ta, desi nu s-a lungit, s-a arcuit ca un zambet. Ca grijilor tale, desi nu au disparut, le-ai desenat mustati.”
Gandurile tale frumoase sunt izvorate din sufletul tau frumos.
Este minunat cum stii sa te joci cu cuvintele. E o placere sa te citesc. Sa-ti fie viata un zambet> La multi ani!
6 februarie 2010 at 23:14
Uite ma …asta e ingerul meu…nepotica mea prea draga…o iubesc..la fel si pe mama ei care e sora mea deosebita..si pe matusa ei, si ea e un inger pazitor…si amandoua m-au crescut…le iubesc .
6 februarie 2010 at 23:35
O privire curata sa linistitoare. Sa-ti fie gandacelul sanatos, Andu.
Imi doresc o carte…cu tot ce e aici, sa o am, sa o rasfoiesc, sa o pastrez.
Atentie! GDB creeaza dependenta.
8 februarie 2010 at 10:04
Sa-ti triasca atat copilul real cat si cel virtual. Din cate observ, pui la fel de mult suflet in a-i creste pe amandoi.